luni, 26 septembrie 2011
marți, 13 septembrie 2011
Default-ul Greciei
Este din ce in ce mai actual si mai periculos pentru moneda europeana cat si pentru Romania .
In ultimele zile, cursul euro a urcat "incetisor" spre un prag care ar trebui sa ne dea fiori reci .
Daca se va intra in starea de faliment,sau Grecia este lasata sa intre, Uniunea Europeana va avea o mare problema de credibilitate si putere economica.
"Situaţia din Grecia are cu siguranţă potenţialul de a provoca o catastrofă în sistemul bancar european. Un default al Greciei şi ramificaţiile acestuia ar fi prea înfiorător pentru Europa şi pentru sistemul bancar european ca să poată fi contemplat acum", a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra.
Sa nu uitam ca bancile elene, au o mare expunere pe piata din Romanai, iar prefigurata fuziune intre BancPost si Alpha Bank tin sa confirme acest lucru .
Intrare Greciei în default pe datoria de stat ar putea conduce la insolvenţa băncilor elene şi la o criză de lichiditate determinată de retragerea masivă a depozitelor, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Standard & Poor's
Interesant este de urmarit ce se va intampla cu tari ca: Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, unde au aparut probleme sociale, iar costurile de "salvare" a acestor tari ar fi enorme pentru o economie in recesiune in ultimii ani .
Astept o crestere a euro in imediata perioada si o instabilitate a pietelor financiare datorate Greciei. Sa vedem cum va rezista Romania ...
In ultimele zile, cursul euro a urcat "incetisor" spre un prag care ar trebui sa ne dea fiori reci .
Daca se va intra in starea de faliment,sau Grecia este lasata sa intre, Uniunea Europeana va avea o mare problema de credibilitate si putere economica.
"Situaţia din Grecia are cu siguranţă potenţialul de a provoca o catastrofă în sistemul bancar european. Un default al Greciei şi ramificaţiile acestuia ar fi prea înfiorător pentru Europa şi pentru sistemul bancar european ca să poată fi contemplat acum", a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra.
Sa nu uitam ca bancile elene, au o mare expunere pe piata din Romanai, iar prefigurata fuziune intre BancPost si Alpha Bank tin sa confirme acest lucru .
Intrare Greciei în default pe datoria de stat ar putea conduce la insolvenţa băncilor elene şi la o criză de lichiditate determinată de retragerea masivă a depozitelor, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Standard & Poor's
Interesant este de urmarit ce se va intampla cu tari ca: Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, unde au aparut probleme sociale, iar costurile de "salvare" a acestor tari ar fi enorme pentru o economie in recesiune in ultimii ani .
Astept o crestere a euro in imediata perioada si o instabilitate a pietelor financiare datorate Greciei. Sa vedem cum va rezista Romania ...
marți, 6 septembrie 2011
Un nou esec ...
Ce trebuia sa faca Guvernul de la Bucuresti? Sa modifice legile care sa-i permita sa contracteze realizarea studiilor, sa le prezinte comisiei ONU si apoi sa caute clienti pentru valorificarea lor .
Certificatele de poluare primite prin Protocolul de la Kyoto (pentru ca despre ele este vorba), trebuiau scoase pe piata internationala, numai ca statul trebuia sa modifice cateva definitii si legi si sa faca niste studii, dar a esuat ... din nou.
E greu de spus cine este de vina pentru aceasta situatie. Daca importanta chestiunii ar fi fost inteleasa in primul rand la nivel de Guvern, probabil ca pana acum autoritatile de mediu ar fi avut sprijinul celorlalte institutii ale statului pentru a atrage acesti bani .
"Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră au fost acordate României pentru că noi am reuşit să reducem aceste emisii în perioada 1990 - 2005 şi, în urma acestor reduceri, am primit (acest drept de poluare, n.r.) aşa cum au primit şi celelalte ţări în jurul nostru, cele mai multe foste socialiste", a declarat, ministrul Borbely, rezumând mecanismele Protocolului de la Kyoto, si astfel statul, au avut în mână un surplus de câteva miliarde de euro, echivalentul câtorva procente din PIB.
Tehnic, statului român i-au revenit, într-o primă fază, 1,279 de miliarde de "unităţi ale cantităţii atribuite", adică de certificate .
Pentru a se putea bucura de avantajele brute care i-au revenit în 2008, statul trebuia să facă ceva. În primul rând, un inventar al emisiilor generate de "toate activităţile desfăşurate pe teritoriul statului care presupun evacuarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră".
Realizarea acestui inventar presupunea, întocmirea unor studii de specialitate, iar acesta era obligatoriu să aibă la bază nişte date adunate din teren de mai multe ministere care gestionează activităţile care generează emisii de gaze cu efect de seră.
Statul român nu a reuşit să transforme acele hârtii în bani. Acum, pentru cel puţin şase luni, România are complet blocat Registrul naţional de evidenţă a acestor certificate.
În plus, Convenţia ONU care se ocupă de Protocolul de la Kyoto intenţionează ca, din 2013, odată cu următoarea alocare a acestor certificate, să interzică reportarea lor pentru tranzacţionare. Adică România riscă să rămână fără absolut niciun ban din aceste certificate de emisii.
Cu cât va mai rămâne România din cele minimum trei miliarde de euro pe care stătea în 2008, este o intrebare complicata, deoare cu fiecare zi se mai pierde din valoarea acestor certificate?
Culmea este ca in luna iunie, datoria publica a Romaniei a ajuns la 214,02 miliarde de lei, in crestere cu peste 14 miliarde fata de sfarsitul lunii mai.
Datoria reprezenta 39,41% din produsul intern brut (PIB), iar fiecare roman este dator cu aproximativ 10.000 de lei din PROPRIUL BUZUNAR (salarii si pensii care nu vor creste prea curand).
Certificatele de poluare primite prin Protocolul de la Kyoto (pentru ca despre ele este vorba), trebuiau scoase pe piata internationala, numai ca statul trebuia sa modifice cateva definitii si legi si sa faca niste studii, dar a esuat ... din nou.
E greu de spus cine este de vina pentru aceasta situatie. Daca importanta chestiunii ar fi fost inteleasa in primul rand la nivel de Guvern, probabil ca pana acum autoritatile de mediu ar fi avut sprijinul celorlalte institutii ale statului pentru a atrage acesti bani .
"Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră au fost acordate României pentru că noi am reuşit să reducem aceste emisii în perioada 1990 - 2005 şi, în urma acestor reduceri, am primit (acest drept de poluare, n.r.) aşa cum au primit şi celelalte ţări în jurul nostru, cele mai multe foste socialiste", a declarat, ministrul Borbely, rezumând mecanismele Protocolului de la Kyoto, si astfel statul, au avut în mână un surplus de câteva miliarde de euro, echivalentul câtorva procente din PIB.
Tehnic, statului român i-au revenit, într-o primă fază, 1,279 de miliarde de "unităţi ale cantităţii atribuite", adică de certificate .
Pentru a se putea bucura de avantajele brute care i-au revenit în 2008, statul trebuia să facă ceva. În primul rând, un inventar al emisiilor generate de "toate activităţile desfăşurate pe teritoriul statului care presupun evacuarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră".
Realizarea acestui inventar presupunea, întocmirea unor studii de specialitate, iar acesta era obligatoriu să aibă la bază nişte date adunate din teren de mai multe ministere care gestionează activităţile care generează emisii de gaze cu efect de seră.
Statul român nu a reuşit să transforme acele hârtii în bani. Acum, pentru cel puţin şase luni, România are complet blocat Registrul naţional de evidenţă a acestor certificate.
În plus, Convenţia ONU care se ocupă de Protocolul de la Kyoto intenţionează ca, din 2013, odată cu următoarea alocare a acestor certificate, să interzică reportarea lor pentru tranzacţionare. Adică România riscă să rămână fără absolut niciun ban din aceste certificate de emisii.
Cu cât va mai rămâne România din cele minimum trei miliarde de euro pe care stătea în 2008, este o intrebare complicata, deoare cu fiecare zi se mai pierde din valoarea acestor certificate?
Culmea este ca in luna iunie, datoria publica a Romaniei a ajuns la 214,02 miliarde de lei, in crestere cu peste 14 miliarde fata de sfarsitul lunii mai.
Datoria reprezenta 39,41% din produsul intern brut (PIB), iar fiecare roman este dator cu aproximativ 10.000 de lei din PROPRIUL BUZUNAR (salarii si pensii care nu vor creste prea curand).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)